miercuri, 7 martie 2012

MAJESTATEA SA REGELE MIHAI INGRIJORAT DE LASA POLITICA ROMANEASCA

Regele Mihai, îngrijorat de evenimente: "Clasa politică are datoria de a da răspunsuri"

|
Regele Mihai, îngrijorat de evenimente: Clasa politică are datoria de a da răspunsuri

Biroul de Presă al Majestății Sale Regelui Mihai I este autorizat să transmită următorul comunicat:

"Familia Regală știe că tot mai mulți români își exprimă cu tărie convingerile și nemulțumirea, de mai multe zile, în orașele țării și în străinătate. Povara cetățenilor este din ce în ce mai apăsătoare. Clasa politică a țării are datoria de a da răspunsurile pe care oamenii, pe drept cuvânt, le așteaptă.

Românii și-au pierdut încrederea. Ei cer astăzi politicienilor un comportament public rupt complet și definitiv de năravurile trecutului.

Întreaga Familie Regală este alături sufletește de toți cei care au în aceste momente nevoie de încurajare și solidaritate.

Regele Mihai I a spus în mesajul său adresat Parlamentului României că "cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil și generos". Aceste cuvinte au fost adresate tuturor celor care au puterea de a schimba ceva în România.

Lecția de istorie pe care tinerii au dat-o țării în decembrie 1989 arată că românii au încredere deplină în virtuțile democrației și libertății atunci când destinul țării este la răspântie. Europa și România trec împreună prin vremuri de restriște. Cu atât mai mult astăzi avem nevoie ca politica să respecte locul cuvenit pe care i-l conferă democrația și să nu ia locul competenței, în spațiul public și instituțional.

Fără nici o îndoială, criza economică mondială afectează România. Dar este, totodată, evident că protestele din țara noastră merg mult mai departe decât atât: românii își exprimă frustrarea față de politicieni care nu au privit niciodată dincolo de îngustele lor interese, care au fost mai mult ocupați cu mici dispute personale decât cu buna administrare a țării.

Regele și Principesa Moștenitoare urmăresc evenimentele cu profundă îngrijorare și rămân hotărâți să facă tot ce este în puterea lor pentru a apăra și promova interesele României, fără să favorizeze nici o formațiune politică.

Aceasta a fost datoria Coroanei Române, în fiecare generație, și va rămâne astfel în viitor."

ROMANIA CERE MONARHIA

România cheamă Monarhia

|
România cheamă Monarhia

Nemulţumirile acumulate în ani au izbucnit, în ultimele săptămâni, reamintindu-ne că organismul societăţii româneşti nu este, aşa cum şi l-ar fi dorit unii, inert, incapabil de reacţie. Atacul la unul dintre elementele fundamentale ale unui stat modern, sănătatea publică, a provocat reactualizarea tuturor acelor frustrări cetăţeneşti care nu îşi găsiseră, de prea multă vreme, nicio formă publică de exprimare.

Dincolo de orice opţiune sau apartenenţă politică şi de orice viziune, mai precis sau mai slab conturată, asupra tipului de societate şi de stat pe care şi le doresc, protestatarii s-au transformat în purtătorii legitimi de cuvânt ai unei populaţii exasperate. Desigur, dificultăţile economice, şubrezirea sistemelor de sănătate publică şi de educaţie, ineficienţa instituţională apasă greu pe umerii societăţii româneşti. Împinşi de acutizarea acestor dificultăţi, oamenii s-au îndreptat către acele locuri puternic încărcate simbolic. La Bucureşti, Piaţa Universităţii a prins din nou viaţă democratică. Iar miezul revendicărilor s-a dovedit a depăşi cu mult nivelul solicitărilor punctuale de natură economică şi socială, atingând un grad superior de conştiinţă civică. Demonstranţii se opun unui mod iresponsabil de a face politică şi unui stat corupt care, în loc să îi servească, nu face decât să le îngreuneze viaţa. Probabil că, aşa cum unul dintre simbolurile revoluţiei din 1989 a fost emoţionanta scandare „Vom muri şi vom fi liberi!”, una dintre cele mai autentice expresii ale evenimentelor de acum va rămâne „Vă rugăm să ne scuzaţi, nu producem cât furaţi!”

În 1989 s-a luptat pentru libertate, acum dorinţa de libertate a ajuns în stadiul conştiinţei de sine, iar adevărata democraţie se instalează numai acolo unde instituţiile nu se opun libertăţii individuale, ci sunt garantul acesteia. Democraţia reală există acolo unde libertatea individuală nu este şi individualistă, ci se construieşte în jurul unor valori comunitare.

Cuvântul „populaţie” nu a fost folosit întâmplător mai devreme. Gloata amorfă pe care totalitarismul comunist şi-a dorit să o creeze s-a transformat, în decembrie 1989, într-o populaţie revoltată. Dezamăgirile succesive din ultimii 20 de ani au transformat populaţia României dintr-una revoltată într-una derutată. Evenimentele din ultimele săptămâni par să aducă semnele unei transformări a populaţiei în naţiune. Individualismele par să se unească în jurul unor valori civice comune, iar naţiunea pare să îşi recapete, ca după un lung coşmar, vertebrarea.

Cu toţii părem a şti astăzi, sau măcar a intui, că revertebrarea noastră nu înseamnă doar schimbarea unui regim politic cu un altul, doar înlocuirea unui partid cu altul, doar reforme economice şi un mai solid sistem de asistenţă socială. Trezirea naţiunii la viaţa democratică înseamnă recuperarea identităţii, onorarea înaintaşilor şi a celor care s-au jertfit pentru libertăţile noastre, respectul şi promovarea valorii, sprijinirea celor mai slabi dintre noi, reconsolidarea instituţiilor pe alte principii decât cele clientelare şi politice, respectul faţă de lege, responsabilizarea actului de guvernare, recuperarea demnităţii naţionale şi a acelor elemente care ne definesc cu adevărat. Tocmai pentru că le reamintea românilor toate aceste valori, discursul rostit de M.S. Regele Mihai în Parlamentul României, la 25 octombrie 2011, a fost o revelaţie pentru mulţi. Un astfel de discurs, limpede şi plin de substanţă, concret dar înalt, aplecat asupra realităţilor zilnice dar conectat la valorile eterne ale naţiunii nu fusese niciodată pronunţat de vreun preşedinte de republică, fie ea populară, socialistă sau post-decembristă.

În acest context, nu este decât firesc ca mulţi dintre noi să ne investim speranţele în singura instituţie care îşi păstrează întreg capitalul de prestigiu acumulat în aproape un secol şi jumătate de istorie: Casa Regală a României. Dacă protestatarii din toate colţurile României îşi îndreaptă astăzi privirile către Monarhie este tocmai pentru că simt lipsa acută a unei instituţii stabile, neutre, străine de jocurile politicianismului meschin şi respectate peste tot în lume. Populaţia pregătită azi să redevină naţiune începe să simtă că doar o instituţie străină de politică o poate reprezenta şi îi poate readuce sentimentul mândriei bazate pe tradiţie, pe continuitate şi pe un devotament faţă de România pe care Casa Regală nu l-a dezminţit niciodată.

Pe de altă parte, populaţia redevenită naţiune nu îşi va putea demonstra maturitatea democratică decât obligându-şi clasa politică să îşi recapete, la rândul ei, coloana vertebrală. Obligând-o prin vot şi printr-o mult mai activă supraveghere civică. Această maturitate democratică de care suntem, se pare, aproape îi va conduce pe români şi pe aleşii lor la concluzia că avem nevoie de un factor de echilibru, de un arbitru, de o marcă identitară puternică, de un factor de prestigiu şi de demnitate naţională care nu poate fi decât Casa Regală. Piaţa Universităţii şi toţi românii care îşi doresc schimbarea nu trebuie să cadă însă în capcana mesianismului politic. Nu un Salvator trebuie să vedem în Regele nostru şi în Familia sa, ci o confirmare şi o consolidare a propriei noastre vertebrări. Maturizarea noastră democratică va transforma scandarea romantică a anilor ’90, „Monarhia salvează România!”, în realitate pragmatică: „România cheamă Monarhia”. Aşa cum a făcut-o în 1866.

MAJESTATEA SA REGELE MIHAI I AL ROMANIEI

Regele Mihai - omul în care românii au cea mai mare încredere

|
Regele Mihai îi zdrobeşte la încredere pe politicieni

Zilele de proteste l-au făcut pe Regele Mihai lider în clasamentul personalităţilor în care populaţia are încredere. Băsescu s-a prăbuşit la cea mai scăzută cotă de când este preşedinte.

Regele Mihai a urcat spectaculos în preferinţele românilor, ajungând pe primul loc, conform rezultatelor din luna ianuarie ale sondajului realizat de IMAS pentru ziarul „Adevărul". Regele a ajuns la o cotă de încredere de 36,6%, urmat pe podium de preşedintele liberalilor, Crin Antonescu, cu 25,4%, şi de şeful social-democraţilor, Victor Ponta, cu 22,5%.

Ascensiunea Regelui Mihai

Pentru Traian Băsescu, situaţia este dezastruoasă, preşedintele României fiind la cea mai scăzută cotă de când ocupă fotoliul de la Cotroceni, 8,6%. Premierul Emil Boc stă şi mai prost, doar 7,3% dintre respondenţi afirmând că au destul de multă sau foarte multă încredere în şeful Guvernului.

Regele Mihai şi-a început ascensiunea în sondaje după discursul susţinut la 25 octombrie în faţa Parlamentului. În decembrie 2011, fostul suveran se situa la o cotă de încredere de 25,7%, iar, în mai puţin de o lună, pe fondul protestelor de stradă, a urcat cu zece procente. Ceilalţi membri ai familiei regale se situează, de asemenea, pe poziţii bune la capitolul încredere.

Traian Băsescu, minim istoric

Preşedintele a început să piardă masiv în sondaje în prima parte a anului 2011, ajungând în luna iunie la un minim de 8,8%, după ce a anunţat reducerea salariilor şi a pensiilor. Ulterior s-a stabilizat în jur de 9-10%, pentru ca, în ultimele luni ale lui 2011, să înregistreze o uşoară ascensiune până la 13%. Intervenţia telefonică prin care a intrat într-un dialog polemic cu doctorul Raed Arafat şi protestele publice care au urmat l-au făcut pe preşedintele Băsescu să piardă aproape cinci procente şi să ajungă la un minim istoric.

Locul patru la încredere: C.V. Tudor

Pe locul patru la capitolul „Încredere în personalităţile publice (aprecieri pozitive)" în „Barometrul Adevărul" se află preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, urmat în clasament de preşedintele Senatului, Vasile Blaga (PDL). De altfel, recent revenit în prim-planul politic, odată cu preluarea funcţiei deţinute anterior de Mircea Geoană, fostul secretar general al PDL este democrat-liberalul cu cea mai mare cotă de încredere, ocupând locul cinci în ierarhia IMAS, devansându-l clar pe şeful partidului, premierul Emil Boc, aflat pe locul opt (7,30%).

Dacă pe şase se află şeful statului (8,60%), pe locul şapte este europarlamentarul PDL Theodor Stolojan (8,20%). Pe locul nouă apare vicepremierul Marko Bela (UDMR) cu 4,20%, în timp ce preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anas­tase, prim-vicepreşedinte PDL, are cea mai scăzută cotă de încredere, de 3,2%.

De altfel, în afară de Regele Mihai, care a avut o ascensiune surprinzătoare, şi preşedintele social-democraţilor, Victor Ponta, a înregistrat o creştere, comparativ cu luna trecută, când avea 19,60% în acelaşi sondaj. În luna ianuarie a acestui an, Ponta a sărit la 22,50%. Partenerul său, liberalul Crin Antonescu a scăzut faţă de luna decembrie a anului trecut, când avea 27,10%, ajungând, în ianuarie 2011, la 25,4%.

Protestele, decisive pentru clasament

Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 11-17 ianuarie, cuprinzând şi zilele cele mai fierbinţi ale protestelor de stradă. Volumul eşantionului este de 1.039 de persoane, iar eroarea maximă de plus, minus, 3%.

Băsescu: Protestele sunt fireşti

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, la Palatul Cotroceni că, dacă va fi întrebat la summitul informal al Consiliului European despre protestele din stradă din România, va spune că acestea sunt „fireşti", în condiţiile în care „românii au plătit costul austerităţii", pe care trebuie să-l plătească şi politicienii. „Le voi spune că sunt proteste fireşti, generate de măsurile luate de România. Românii au plătit costul austerităţii, rămâne să-l plătească şi politicienii", a afirmat Băsescu, chestionat în legătură cu protestele care l-au costat greu la capitolul „încredere".